Pe frontul din Ucraina situația este complicată. Luptele sunt destul de intense: stradă cu stradă, casă cu casă, după cum declară într-un interviu pentru Republica Martin Kuz, corespondent de război și autor al unui buletinul informativ săptămânal privind realitățile frontului. Martin relatează de doi ani despre războiul de agresiune pe scară largă început de Vladimir Putin și spune că situația de pe linia frontului este acum dificilă, pentru că armata ucraineană s-a confruntat în ultimele luni cu oboseala trupelor, moralul din ce în ce mai scăzut și lipsa munițiilor pentru a rezistat în fața atacurilor rusești. Foto: Wojciech/ AFP / Profimedia

Președintele României a făcut o vizită de lucru la Casa Albă, unde s-a întâlnit cu Joe Biden și a vorbit despre flancul estic al NATO și despre relația bilaterală. Ulterior, într-o conferință scurtă de presă, unde și-au trimis reprezentanți doar TVR și Antena 3, Iohannis a transmis că a discutat cu Biden despre candidatura sa la șefia NATO și s-a ajuns la concluzia că „dialogul trebuie continuat”. Captură Foto: Administrația Prezidențială/YouTube

Doctorul Horia Roşianu de la Institutul Inimii din Cluj Napoca a afirmat miercuri că pentru rezolvarea problemei infecţiei a fost nevoie de îndepărtarea protezei de genunchi şi a stimulatorului cardiac. Foto Facebook Florin Piersic

România mai are la dispoziţie „mai puţin de doi ani şi jumătate pentru a realiza toate obiectivele asumate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă” - este avertismentul lansat la București, în luna martie, de Celine Gauer, responsabila Comisiei Europene pentru implementarea PNRR. Acesta a mia spus că dacă România nu îndeplinește jaloane asumate, țara noastră ar putea ajunge în situaţia de a returna banii primiţi. Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), a declarat într-un interviu pentru Republica că „trebuie să luăm un pic cu sare și piper ce a spus Céline Gauer, în sensul că ea a ridicat această alertă către noi pentru a ne spune că există acest risc”. Foto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

„Eu stau în Cartierul Evreiesc și totul a început în momentul în care mi-am dat seama că aici s-a oprit linia demolărilor, că stau exact pe granița dintre lumi și pe granița dintre orașe. Lucrul ăsta mi s-a părut cutremurător, faptul că trec pe lângă blocuri pe sub care au fost grădini, faptul că aici s-a împărțit lumea asta urbană a noastră”, spune Ioana Bâldea Constantinescu.

După Pandemie, România a fost una din țările UE cu cea mai mare creștere economică. Însă recuperarea noastră, chiar dacă a fost rapidă și destul de mare, nu s-a văzut în buzunarul oamenilor, explică Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), într-un interviu pentru Republica. Foto: Inquam Photos / George Călin

Zilele trecute, un prieten care lucrează în vânzări îmi povestea cu frustrare cum, la o întâlnire cu clienții, unul dintre executivi a început să laude profitabilitatea excepțională a companiei. Acum, sincer, dacă la un eveniment de lansare a unui automobil producătorul s-ar lauda în fata clienților potențiali cu profitabilitatea lui cam ce credeți că ar gândi audiența? Exact….” Oare nu e prețul mașinii prea mare?” Foto: Getty Images

„Oamenii, cetățenii de la bloc, s-au plâns majoritatea de calitatea aerului - 77%, de gunoaie - 70%, de problemele legate de spațiile verzi - 62%, de schimbările climatice, adică de fenomenele care ne afectează pe toți, precum canicula, - 52%, și de transport - 50%. Transport înseamnă, de obicei, trafic intens și foarte mulți s-au plâns de cât de multe mașini trec pe sub geamurile lor. Acum Waze-ul te scoate de pe străzile principale și te trece pe străduțe și când credeai că stai într-un loc liniștit, ce să vezi? Nu mai e așa de liniștit”, spune Alina Kasprovschi.

Mulți oameni simt că globalizarea amenință valorile și tradițiile lor, ceea ce alimentează dorința de a-și apăra suveranitatea națională și de a păstra controlul asupra propriilor lor destine. Foto: Joseph Prezioso/ AFP/ Profimedia

Când eram mic, ai mei au cununat. Nu mai știu pe cine, dar nuntă mare, lume multă în curte, aglomerație... Noi eram copii și, cel mai mult și mai mult eram curioși de noii veniți. Iar unul dintre invitați, cel mai de vază de la acea nuntă, după miri și nași, a fost mătușa mea, Domnica Gârneață. Era scriitoare! Lucru mare la vremea acea. Ne suna cuvântul ăsta diferit, magic, în urechile pâlnie iar persoana despre care ai mei vorbeau, adică despre scriitoare, trebuia să fie la fel de specială. Altceva.