PS Macarie, Episcopul Europei de Nord: „LÂNGĂ NOI, PE CRUCEA DURERII, SE AFLĂ HRISTOS!” (Scrisoare pastorală la Învierea Domnului, 2024, VIDEO + TEXT)

† MACARIE,

din mila şi purtarea de grijă a Domnului Dumnezeu,

Episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord,

iubiților frați preoți și diaconi, împreună slujitori ai altarului, viețuitorilor din sfintele mănăstiri şi alesului popor dreptcredincios, har, pace, liniște și bucurie de la Hristos Cel Răstignit și Înviat, iar din parte-mi părintească și frățească îmbrățișare și binecuvântare cu salutul pascal:

HRISTOS A ÎNVIAT!

Preaiubiții mei,

Hristos S-a întrupat pentru a vindeca omenirea de rana de moarte a păcatului și de urmările duhovnicești ale zguduitoarei căderi a protopărinților noștri Adam și Eva din Grădina Raiului. Drept urmare, în timpul activității Sale pământești, a cercetat cu precădere pe cei bolnavi, pe cei neputincioși și suferinzi trupește și sufletește. Fiind adesea înconjurat de oameni oprimați și sărmani, care nu aveau pe nimeni care să le mângâie sufletul, lipsiți de un Păstor Bun care să le cerceteze necazurile și să le aline durerile cu dragoste și compasiune. Oameni orfani care simțeau, în adâncul inimilor lor, că Acest Învățător purta cu Sine un foc al iubirii dumnezeiești care nu mai arsese până atunci pe acest pământ.

Continuarea articolului

IOSIF SI NICODIM – UCENICII ASCUNSI AI LUI IISUS, chemati la marturisire curajoasa de JERTFA MANTUITORULUI RASTIGNIT – Predica PS PAISIE SINAITUL la PROHODUL DOMNULUI (video, text)

Basilica: PS Paisie Sinaitul: Vinerea Mare, timpul ucenicilor pe care Domnul îi pregătește în taină. Cei ce par slabi prind curaj

Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a vorbit vineri, la Denia Prohodului Domnului, despre cei doi ucenici de taină care au luat trupul lui Mântuitorului Iisus Hristos de pe Cruce și l-au îngropat: Iosif din Arimateea și Nicodim aveau ranguri sociale înalte, dar nu s-au temut să facă ceea ce era corect într-un moment în care toți Îl abandonaseră pe Hristos.

„Atunci când Iosif din Arimateea și Nicodim s-au făcut cunoscuți pe față ca ucenici ai Domnului, cei mai mulți dintre ucenicii lui Iisus fugiseră. La Cruce rămăsese doar Mama Sa, împreună cu femeile care o însoțeau și Ioan, ucenicul căruia Iisus i-a încredințat-o pe mama Sa, înainte de a-și da duhul”, a amintit Episcopul vicar patriarhal. Continuarea articolului

SABIA RĂZBOIULUI ȘI CRUCEA PĂCII ~ Scrisoare pastorală la Învierea Domnului a PS SEBASTIAN, EPISCOPUL SLATINEI ~ 2024

Episcopia Slatinei:

SABIA RĂZBOIULUI ȘI CRUCEA PĂCII ~ Scrisoare pastorală la Învierea Domnului ~ 2024

Preacuvioși și preacucernici părinţi,

Preacuvioase maici și iubiţi credincioși,

Unul dintre darurile pe care Domnul Hristos le-a împărtășit ucenicilor Săi, în ultimele zile ale viețuirii Sale pământești, a fost PACEA: „Pace vă las vouă, pacea Mea o dau vouă; nu precum dă lumea vă dau Eu” (In 14, 27). Apoi, după Învierea Sa din morți, primul cuvânt adresat apostolilor a fost tot cel de PACE („Pace vouă” – In 20, 19). Un cuvânt de salut la evrei, dar prin care Domnul nu doar i-a salutat pe cei care Îi slujiseră trei ani și jumătate, ci le-a și împărtășit efectiv pacea Sa, aceeași pace vestită și în cântarea îngerilor la Nașterea sfântă: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ PACE, între oameni bunăvoire!” (Lc. 2, 14).

Darul acesta, atât de des întâlnit în Sfintele Scripturi și atât de necesar vieții noastre, dar și războaiele tot mai prezente în lume în ultima vreme, între care unul chiar la granițele țării noastre, mi-au inspirat și mie prezentul mesaj, în calitate de slujitor al Bisericii și al „Dumnezeului păcii” (Rom. 15, 33 și 16, 20; II Cor. 13, 11; Filip. 4, 9; I Tes. 5, 23; Evr. 13, 20). Știu că unii ne-ar vrea și pe noi, prelații, mai degrabă de partea „Vestului”, sălbăticit de ideologii sinistre și de o imoralitate dusă dincolo de extreme, decât de partea Estului pretins-conservator, dar la fel de însetat de imperialism; pe deasupra și frustrat de faptul că nu prea a mai fost poftit la „împărțirea prăzii” în ultima vreme. Însă, totul nu este altceva decât luptă pentru putere, pentru teritorii, pentru influență, pentru resurse etc., deși dreptul la viață și la libera determinare ni l-am primit cu toții de la Dumnezeu, Creatorul nostru, iar nu de la efemeri lideri politici turbați de putere.

În această lume, transformată tot mai mult într-o „junglă” a lăcomiei și a morții, poziția noastră, a creștinilor, nu poate fi alta decât cea a Bisericii, care respinge orice formă de agresiune și se roagă neîncetat pentru PACE: Continuarea articolului

Articole recomandate

Carti

Articole Recomandate

Carti

Recomandam